Topic la moda: Hidroxiclorokina, după ce a dat din colț în colț, acum OMS intră în panică

Panica și anxietatea reduc IQ, asta e dovedit și am mai scris.

Dar de la specialiștii de la OMS te aștepți la ceva mai mult decât să dea fără niciun scrupul comunicate cu informații trunchiate, determinând oamenii să facă presupuneri și să intre în panică.

Este strigător la cer, ca tocmai cei de la care aștepți integritate și profesionalism și să știe ce spun când scot ceva pe gură să anunțe la începutul pandemiei că NU E NEVOIE DEMASCĂ dacă ești sănătos, lăsând în mod eronat lumea sa creadă că nu trebuie să poarte mască, greșeală IDENTICĂ (până și titlurile din ziare erau copy-paste) cu filmul Contagion din 2011. Pe bune? OMS? După ce s-a discutat atâta de s-au făcut și filme și în condițiile în care există planuri specifice pentru aceste situații atât la OMS cât și la nivel de ministere ale țărilor membre?!

Acum cu hidroxiclorochina au făcut la fel: întâi au zis să nu se dea, că nu are efect, apoi că nu știm ce efect are, apoi să se dea pe răspunderea medicului, apoi să nu se dea că prelungește intervalul QT.

Atitudinea panicardă și iresponsabilă a OMS care continuă să emită comunicate și informații trunchiate este DIABOLICĂ. Erare humanum, perseverare diabolicum.

Sunt o mulțime de medicamente care prelungesc intervalul QT pe EKG, ridicând riscul cardiovascular la anumiți pacienți, dar asta nu înseamna nici că nu mai dăm tratamente psihiatrice, nici că stăm cu mâinile în buzunar așteptând să se dezmeticească (sau poate că așteaptă să li se dea undă verde de la cine conduce afacerea, zic si eu) să-și facă meseria.

Sunt uimit de lipsa lor de diligență. Eu insumi am cercetat si am scris despre studiile pe care le-am gasit despre clorochina, hidroxiclorochina si abidol, despre biasurile si provocările lor, ca să fie cât mai limpede de ce spun ce spun când spun. Și așa cum am recomandat să se folosească mai bine ORICE mască decât nicio mască, pot recomanda să nu intrăm în panică (OMS par niște studenți care s-au îmbătat înainte de examen, pe bune) și sa corelăm datele din studiile care susțin ipoteza utilității clorochinei in tratametul infecției cu COVID-19 cu datele care există deja privitor la impactul cardiovascular al prelungirii intervalului QT pe KG obținute din tratamentul de 100de ani al malariei.

Fiindcă în vria în care au intrat, OMS trece din BIAS in BIAS, și vor omite cu siguranță faptul ca mortalitatea și creșterea incidenței tulburărilor de ritm, nu e cauzată de clorochina în sine ci de alte mecanisme care afecteaza direct miocardul, mecanisme care pot fi chiar specifice acestui coronavirus de mici dimensiuni (comparativ cu HIV de ex sau alti viruși încapsulați).

Preocupările cu privire la efectele adverse potențiale, studiile care arată o eficacitate limitată și îndrumări cu privire la protocoalele de tratament au dus la hidroxiclorochina să devină subiectul clinic în această tendință. Hydroxychloroquine, un medicament antimalarian, este unul dintre mai mulți agenți neprobați care au fost cercetați pentru potențialul de a preveni sau reduce severitatea și durata infecției cu COVID-19.

La 30 aprilie, 155 de studii clinice randomizate au fost listate pe clinicuri.gov care explorează utilizarea hidroxiclorochinelor sau clorochininei pentru profilaxia COVID-19 la mai mult de 85.000 de persoane sănătoase. Cu toate acestea, multe dintre aceste studii nu includ evaluarea ECG pentru a exclude persoanele cu risc ridicat de a dezvolta o aritmie cardiacă sau pentru a identifica pacienții care dezvoltă un interval QTc periculos în timpul utilizării hidroxiclorochinelor. Două studii publicate la 1 mai au furnizat dovezi suplimentare ale riscului pentru aritmii grave.

Un studiu realizat la Boston, efectuat pe 90 de pacienți cu COVID-19 confirmat tratați cu hidroxiclorochină, a constatat că 23% au avut o prelungire notabilă pe electrocardiograma a intervalelor QT. Unul dintre pacienți a dezvoltat torsade de pointes în urma tratamentului cu o combinație de hidroxicloroquina și azitromicină. Al doilea studiu, care a fost din Franța, a constatat că 37 din 40 de pacienți (93%) cu COVID-19 tratați cu hidroxicloroquina au avut o creștere a intervalului QTc, dar niciunul dintre pacienți nu a dezvoltat o aritmie ventriculară identificată.

În altă parte, un studiu efectuat pe 150 de adulți internați în China a descoperit că hidroxiclorochina nu ajută la ștergerea virusului SARS-CoV-2 și nici la ameliorarea simptomelor COVID-19. Experții atenționează totuși că, din cauza confuzilor, studiul nu răspunde definitiv dacă medicamentul poate beneficia de astfel de pacienți. Rezultatele cercetătorilor chinezi au fost răsplătite de rezultatele unui studiu retrospectiv la pacienții veterani internați cu COVID-19, care a arătat că hidroxiclorochina cu sau fără azitromicină nu reduce riscul de a necesita ventilație mecanică. De asemenea, a constatat un risc crescut de deces asociat cu administrarea de hidroxicloroquina singură. Dar în medicină dacă o afirmație e adevărată într-o direcție nu înseamna că poți prevedea valoarea ei de adevăr în sensul ei invers, asta e principiu de bază, oare soarecii de bibliotecă de la OMS nu știu? Sau poate nu vor să știe.. dacă nici măcar la filmul Contagion nu s-au uitat... vă spun, am rămas perplex când am recunoscut în film replici și titlurile din ziare.

La sfârșitul lunii aprilie, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a lansat o comunicare care a declarat că "FDA este conștientă de rapoartele cu probleme grave de ritm cardiac la pacienții cu COVID-19 tratate cu hidroxiclorochina sau cloroquina, adesea în combinație cu azitromicină și alte QT -prelungirea medicamentelor. De asemenea, suntem conștienți de utilizarea sporită a acestor medicamente prin prescripții în ambulatoriu. " Agenția a reiterat că tratamentul cu hidroxicloroquina și cloroquina la pacienții cu COVID-19 ar trebui să aibă loc doar într-un spital și atunci când participarea la un studiu clinic este „nu disponibilă” sau „nu este posibilă”.

Drept urmare, spitalele din Statele Unite au început să încorporeze această orientare în protocoalele lor de tratament al COVID19. În timp ce unii au adoptat deja o abordare prudentă a tratamentelor, alții și-au schimbat abordările pe baza orientărilor FDA.

Deoarece rolul potențial - sau lipsa unui rol - al hidroxicloroquina în tratamentul și prevenirea COVID-19 devine mai clar în urma investigațiilor ulterioare, este clar că va rămâne un subiect de mare interes.